Toti iubitorii de pisici stiu ca pisicile torc atunci cand sunt fericite. Ceea ce multi dintre ei nu stiu insa, este ca ele torc si cand sunt grav ranite, cand sunt pe moarte sau cand nasc. Se pare ca pisicile torc cand sunt relaxate sau cand vor sa se relaxeze, sa se calmeze.
Pisicile nu sunt insa singurele animale care torc. S-a descoperit ca si animalele din clasa "Mustelidae" pot sa toarca, e vorba de dihori, sconcsi, nurci, nevastuici, etc.

Oamenii de stiinta au descoperit ca frecventa torsului este intre 25 si 150 MHz, frecventa ce stimuleaza vindecarea si cresterea oaselor. De asemenea s-a constatat ca proprietarii de pisici au tensiunea sangelui mai scazuta, mai ales pe masura ce inainteaza in varsta.
Dar cum anume toarce o pisica? La aceasta intrebare, surprinzator, inca nu s-a gasit un raspuns clar. Exista insa doua variante diferite propuse de cei ce au studiat fenomenul:
- unii sustin ca torsul este produs de vasele sanguine care incep sa vribreze in pieptul pisicii;
- altii zic ca torsul se formeaza in cutia vocala a pisicii, cand nervii transmit semnale electrice ce fac corzile vocale sa vibreze, iar diafragma actioneaza ca o supapa, lasand aerul sa treaca peste corzi cand pisica inspira si expira, creand astfel sunetul.

Anatomia pisicii:
Pisicile, animale mici carnivore, fac parte din familia Felidae. Ele sunt animale de casa destul de raspandite si apreciate pt fapul ca vaneaza mai ales rozatoare - soareci si sobolani. Asemeni celorlalte animale ce fac parte din categoria "Felidae", pisicile au gheare retractabile, un vaz si un auz ascutit, o vedere nocturna remarcabila si un corp suplu, compact, flexibil si musculos. Pisicile au o memorie excelenta si o capacitate de invatare prin observare si experienta foarte dezvoltata.
O varietate mare de rase de pisici a fost formata de-a lungul anilor din dorinta crescatorilor de a pastra anumite caracteristici distincte (coloratia, lungimea, textura blanii, dimensiuni, etc.).

Corpul pisicii este extrem de flexibil, scheletul ei contine 230 oase (in comparatie cu cel uman, care, desi este mult mai mare are doar 206). Pelvisul si umerii sunt mai atasate mai elastic de coloana decat in cazul altor patrupede. Capacitatea formidabila de a sari si viteza pisici se datoreaza in special musculaturii puterince. Coada este folosita pentru echilibru in timpul sariturilor sau caderilor.

Ghearele retractabile ascutite, in forma de carlig, se extind in momentul contractarii tendoanelor si sunt folosite pentru catarat, batai, vanat si marcarea teritoriului. De asemenea pentru marcarea teritoriului, pisica are in labute glande speciale cu care insemneaza locul respectiv si prin miros.

Dintii pisicii sunt facuti pentru a musca, nu pentru mestecat. Maxilarul puternic si dintii ascutiti omoara prazile mici aproape instantaneu.

Simturile pisicii sunt deasemenea extrem de dezvoltate.

Vazul este foarte bine adaptat pentru vanatoare, mai ales in timpul noptii. Pe langa vederea nocturna, pisica are si vedere "binoculara" care-i permite sa aprecieze foarte precis distantele si vedere periferica extinsa.

Auzul este foarte sensibil. Aude o gama larga de frecvente, inclusiv suntele ultrasonice. Are probleme insa in receptionarea sunetelor de frecvente joase, fapt ce poate explica de ce pisicile se simt mai atrase de vocile feminine decat de cele ale barbatilor. Pisicile isi pot roti urechile independent pentru a focaliza sunete diferite.


Pisicile au un simt al mirosului foarte dezvoltat, el joaca un rol esential in gasirea hranei sau a posibililor parteneri
Gustul este foarte specializat. Receptioneaza foarte vag senzatia de dulce, dar sesizeaza si cele mai mici variatii din gustul apei. Limba pisicii este acoperita cu protuberante aspre - papillae. Ele sunt folosite pentru a curata oasele de carne si in timpul ingrijirei blanii.